Rezultatele 1 - 25 din 27 pentru "pret referinta"

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), din care fac parte și OMV Petrom, Romgaz și Black Sea Oil&Gas, cei mai mari producători de hidrocarburi din România, solicită autorităților să renunțe la intenția de a indexa redevențele petroliere cu rata inflației, avertizând totodată că, în caz contrar, companiile membre s-ar putea vedea obligate să demareze litigii.

Pe 28 iunie, adică la 3 zile după termenul legal de plată a contribuției de solidaritate de 60% din profitul ″excesiv″ al anului trecut impusă companiilor care și-au obținut cel puțin 75% din cifra de afaceri pe 2022 din extracție de hidrocarburi și fabricare de produse petroliere rafinate, despre care OMV Petrom, cel mai mare producător de profil din România, susține că nu i se aplică, statul român ar putea afla la rândul său dacă datorează sau nu companiei controlate de austriecii de la OMV despăgubiri pentru presupuse prejudicii cauzate de modificarea legislației secundare a redevențelor petroliere în urmă cu 5 ani.

Europa nu va mai stabili prețul de referință pentru țițeiul emblematic al Rusiei, Urals, a declarat luni Igor Secin, directorul general al grupului petrolier rus Rosneft, Asia devenind cel mai mare cumpărător de petrol rusesc, de când Occidentul l-a plasat sub sancțiuni, transmite Reuters.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) are în vedere schimbarea formulei prețului de referință pe baza căruia sunt calculate sumele datorate statului drept redevențe de către producătorii români de gaze naturale pentru volumele de hidrocarburi extrase, preț la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului. Astfel, prețul de referință nu va mai fi stabilit prin raportare la cotațiile tranzacțiilor angro de pe bursa Central European Gas Hub de la Viena (CEGH), ci la cele ale deal-urilor locale de la Bursa Română de Mărfuri (BRM) și OPCOM.

OMV Petrom: Prețurile gazelor vor rămâne ridicate până în trimestrul al II-lea al anului viitor

Introducerea prețurilor de referință ale manoperei practicate pentru reparația autovehiculelor și eliminarea posibilității ca unitățile service să reprezinte interesele păgubitului RCA în relația cu asigurătorul care va achita despăgubirea sunt două dintre propunerile Ministerului Finanțelor Publice (MFP), incluse într-un nou proiect de act normativ, pentru eliminarea duopolului pe piața RCA, unde City Insurance și Euroins avea la finele anului 2020 o cotă de 75% din subscrieri. În plus, ministerul propune creșterea de 10 ori, la 5 milioane de lei, a plafonului maxim al amenzilor pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) le poate aplica asigurătorilor care, spre exemplu, nu achită integral și la termen despăgubirile datorate din asigurarea obligatorie RCA către persoanele prejudiciate.

Consiliul Concurenței s-a autosesizat și a declanșat o anchetă pe piața firmelor care asigură servicii de întreținere și reparare a autovehiculelor. Autoritatea verifică posibile înțelegeri între aceste firme privind stabilirea prețurilor pe piață, relevă un document oficial analizat de Profit.ro.

Plenul Senatului a decis, luni, prin votul majorității, să respingă proiectul de lege prin care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar fi fost obligată să calculeze, împreună cu Institutul Național de Statistică, și să publice anual prețurile de referință la lucrările de reparații acoperite prin intermediul polițelor RCA. ASF anunțase că nu susține această propunere.

Senatorii din comisia de buget au decis, marți, să respingă proiectul de lege prin care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar fi fost obligată să calculeze, împreună cu Institutul Național de Statistică, și să publice anual prețurile de referință la lucrările de reparații acoperite prin intermediul polițelor RCA. Săptămâna trecută, comisia întocmise un raport de adoptare a legii, dar luni plenul Senatului a decis să retrimită proiectul comisiei. ASF a anunțat că nu susține această propunere, pe motiv că instituția nu are competențe în domeniu.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu susține ideea în baza căreia, împreună cu Institutul Național de Statistică, să stabilească și să publice anual prețurile de referință la lucrările de reparații acoperite prin intermediul polițelor RCA, măsură prevăzută deja într-un proiect de modificare și completare a Legii 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tamvaie.

Furnizorii de pe piața de energie electrică nu vor mai fi obligați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniu Energiei (ANRE) să ofere, pentru a deveni furnizori de ultimă instanță (FUI) opționali, un discount asumat față de prețul pentru serviciul universal aplicat de Furnizorul de ultimă Instanță (FUI) obligat.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), împreună cu Institutul Național de Statistică, va stabili și publica anual prețurile de referință la lucrările acoperite prin intermediul polițelor RCA, se arată într-un proiect de modificare și completare a Legii 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tamvaie.

Măsura este avută în vedere de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru corelarea legislației prețului de referință pentru redevențele la gaze cu prevederile OUG nr. 114/2018, care a plafonat la 68 lei/MWh prețul gazelor vândute de producătorii interni furnizorilor pentru acoperirea consumului populației și centralelor termice care alimentează sistemele centralizate de încălzire de tip RADET.

Romgaz, unul dintre cei doi mari producători de gaze naturale din România, a înregistrat pe primele trei trimestre ale anului un profit net de aproximativ un miliard de lei, în scădere cu 14% față de perioada similară a anului trecut, ca urmare a modificării formulei de calcul a redevenței prin introducerea prețului de referință de pe bursa de la Viena, superior celui realizat de companie în România, și a impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

Statul român a încasat în prima jumătate a acestui an redevențe aferente activității de producere a gazelor naturale în valoare de 432,7 milioane de lei, echivalent unui procent de 67% din totalul redevențelor încasate pe 2017, ca urmare a modificării prețului de referință din formula de calcul a redevențelor. Însă sumele încasate de stat de pe urma activității de extracție a gazelor naturale sunt aproape duble, încasărilor din redevențe adăugându-li-se și cele din impozitul special pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea prețului gazelor.

Romgaz a înregistrat în prima jumătate a anului un profit net de 797 milioane de lei, în scădere cu 10% față de profitul realizat în perioada similară a anului trecut (de 887,5 milioane lei) ca urmare a majorării cu 18% a cheltuielilor (și cu doar 5% a veniturilor). Principalele cheltuieli suplimentare au fost de natură fiscală: redevența fiind calculată la prețul gazului de la Viena (+42,53% față de semestrul 1 al anului trecut), care a antrenat și o majorare cu 60 de milioane de lei a cheltuielilor cu plata impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

Romgaz va achita statului român impozite pe producție în acest an mai mari cu 19% decât cele prognozate în bugetul companiei ca urmare a calculării redevenței petroliere la noul preț de referință de la hub-ul de la Baumgarten, Austria, stabilit în una februarie de Agenția de Reglementare a Resurselor Minerale (ANRM). În total însă, ca urmare a majorării impozitării pe producție, activitatea companiei va fi afectată, iar statul român va încasa de la Romgaz impozite totale și dividende cu 35% sub cele percepute în 2017.

Producătorii români de gaze naturale sunt în prezent impozitați pentru venituri pe care nu le realizează, după ce Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a impus calculul redevențelor datorate de producători statului la un preț de referință calculat în funcție de cotația medie a gazelor la hub-ul austriac de la Baumgarten, semnificativ mai mare decât cea de pe piața românească, a declarat președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Harald Kraft.

Rainer Seele, CEO-ul grupului austriac OMV, compania-mamă a OMV Petrom, a declarat la Londra, cu ocazia prezentării strategiei de dezvoltare a companiei până în 2025, că recenta reglementare a ANRM potrivit căreia producătorii de gaze naturale din România vor plăti redevențe având ca preț de referință cotația medie a tranzacțiilor de pe bursa de profil de la Viena este un "nonsens".

OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, afirmă, în raportul său preliminar pe anul trecut, că, în al doilea trimestru din 2017, a făcut obiectul unui control fiscal legat de plata redevențelor petroliere aferente producției sale de hidrocarburi, care s-a încheiat fără constatări.

Federația Patronală Petrol și Gaze dezaprobă decizia ANRM de stabilire a prețului de referință la gaze naturale calculat în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hub-ul CEGH din Viena, în baza unui studiu realizat de Universitatea de Petrol Gaze Ploiești, considerând că acesta nu reflectă realitățile pieței locale și că, în condițiile în care România nu exportă gaze naturale și nicio moleculă nu ajunge în hub-ul din Baumgarten, determinarea prețului de referință pe baza indicelui CEGH nu reflectă corect valoarea gazelor naturale extrase în România și, în consecință, contravine Legii Petrolului, care prevede că redevența petrolieră este stabilită ca o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase.

ROPEPCA consideră că Agenția Națională pentru Resurse Minerale a decis emiterea ordinului privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România fără să țină cont deloc de pozițiile exprimate de principalii producători autohtoni de gaze naturale și bazând acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar aparținând Universității de Petrol și Gaze Ploiești. Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) solicită Universității să comunice dacă punctul de vedere exprimat de autorul studiului este totodată si punctul de vedere al instituției de învățământ și dacă acesta este relevant în contextul în care nu ține cont deloc de expertiza producătorilor autohtoni de gaze naturale.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale anunță că a emis astăzi Ordinul privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România, care a fost transmis către Monitorul Oficial și va intra în vigoare începand cu data publicării. Astfel, prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România va fi calculat în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hubul de la CEGH Viena, dar pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploiești.

Stabilirea prețului de referință la gazele naturale în baza unui calcul de piață relevant pentru România, care să reflecte prețul realizat efectiv pe piața românească, este foarte importantă pentru consumatorul final, dar raportarea prețului de referință la HUB-ul austriac de gaze naturale este irelevant pentru producătorii români de gaze naturale, care nu au racordarea efectivă la acest hub, iar preluarea prețului de la Baumgarten drept preț de referință pentru stabilirea redevențelor la producția autohtonă de gaze naturale poate avea un impact inflaționist pe care îl va suporta consumatorul român, a atenționat astăzi Daniel Apostol, secretar general ROPEPCA. Profit.ro a anunțat recent că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) are în vedere schimbarea formulei de calcul al redevențelor datorate statului de către producătorii români de gaze naturale, prin modificarea prețului de referință al gazelor la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului, preț neactualizat din 2008.

Sistemul pregătit prevede că în formula de calcul a prețului de referință intră cel mediu al tranzacțiilor cu gaze de la Central European Gas Hub din Viena (CEGH), exprimat în euro/MWh, înmulțit cu valoarea puterii calorice superioare medii anuale a gazelor naturale în România și cu cursul mediu leu/euro.